Se afișează postările cu eticheta Jurnal de Lectură. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Jurnal de Lectură. Afișați toate postările

duminică, mai 25, 2014

Jurnal de lectură (8)


Despre cartile lui John Green s-au auzit multe.. sunt foarte multi care spun ca sunt extraordinare si ca merita citite insa mie mi se par insa.. mediocre. Am mai citit Sub Aceeasi Stea si nu mi s-a parut atat de emotionanta. A fost oarecum previzibil ca unul dintre cei doi vor muri la sfarsit. Am zis sa-i dau totusi o sansa si cartii Looking for Alaska.
Alaska este defapt genul de fata gen hipster cu accente grunge care se ghideaza dupa motto-ul "yolo".. cel putin asa mi se pare mie pana acum: "Voi fumati fiindca va place, eu fumez fiindca vreau sa mor mai repede".  Nu ma regasesc in ea si in niciun personaj din carte. Tot ce se poate observa este cum protagonistul se lasa influentat de cei din liceul nou.. si se indragosteste de Alaska (era inevitabil, nu?). John Green mi se pare ca isi doreste sa fie o combinatie intre Salinger si Nabokov, insa nu-i prea reuseste.
Nu stiu, poate nu-mi place fiindca o citesc intr-o perioada destul de complicata, poate nu-mi place fiindca nu e genul meu de lectura sau poate fiindca e overrated. Tot ce am scris aici este parerea mea personala. Nu doresc sa influentez pe nimeni sau ceva de genul si respect parerile celorlalti referitoare la aceasta carte. Cu toate acestea, Alaska, sper sa te termin..

Nota personala: citeste Invitatie la Vals ca sa nu intri intr-un reading slump..

duminică, mai 04, 2014

Jurnal de lectură (7)

Lolita, Lolita.. am auzit (până acum) numai lucruri bune despre tine. Până acum consider că acest roman omonim este unul care merită citit chiar dacă abordează un subiect tabu.
Este vorba despre un bărbat care este încă bântuit despre o amintire îndepărtată, care îi roade sufletul de aproximativ 25 de ani. Acea amintire este defapt o fată pe care a iubit-o foarte mult însă ea a ieșit brusc din viața lui și nu s-a mai întors.. niciodată.
După acest episod nefericit el caută în fiecare fetișcană (între 8 și 12 ani) sau nimfetă, cum le spune el, elemente comune cu acea fată din trecut care i-a furat mințile.
Și când se aștepta mai puțin.. o găsește! Ca o piersică stând sub reflectorul soarelui, jucându-se cu o păpușă sau mușcând dintr-un măr, ca o enigmă, ca o himeră.. ea este Lolita!

sâmbătă, aprilie 19, 2014

Jurnal de lectură (6)

Se numea Sarah este prima carte pe care o citesc pe telefon. Până acum n-am făcut asta fiindcă mă dor ochii și trebuie tot să schimb mai multe setări pentru ecran.. Totuși am citit astăzi jumătate din ea și având în vedere că în seara asta o să pierd timpul probabil voi ajunge aproape de final (sau chiar la final având în vedere că-mi țâuie urechile de la concertul de aseară și mă deranjează și nu prea pot să dorm).
Este o poveste despre Holocaust, despre familiile de evrei din Paris care au ajuns prin lagărele din Franța sau chiar la Auschwitz. Sunt două protagoniste, două fire narative și o grămadă de sentimente pe care această carte ți le transmite.
Și motivul pentru care fac asta ACUM este fiindcă această carte chiar merită. În topul meu cu romanele despre perioadele antebelică, interbelică și postbelică Se numea Sarah este pe locul doi. Dacă vă întrebați cum arată "topul", iată-l aici:
1. Hoțul de cărți de Markus Zusak
2. Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
3. Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne
4. Oamenii delfin de Torsten Krol
Îmi plac așa de mult poveștile despre perioada aceea încât îmi doresc să citesc cât mai multe cărți despre asta. Așadar dacă mai știți de vreo carte interesantă despre asta îmi puteți lăsa un comentariu (vă roog).
Luni va apărea recenzia, dragi șoricei de bibliotecă :)

Paște fericiiiiiiitttt alături de cei dragi!
(și cât mai multă ciocolată)

vineri, aprilie 18, 2014

Jurnal de lectură (5)

Zilele astea m-am delectat cu Marele Gatsby. Mai am aproximativ 50 de pagini din carte și pot să spun că până acum mi s-a părut a fi o carte nici prea-prea nici foarte-foarte. Este vorba despre misteriosul domn Gatsby, un om despre care se știa doar că este foarte bogat și că a absolvit Oxford-ul. Mulți inventează zvonuri false (ca de obicei) iar alții nici măcar nu-l cunosc deși vin de fiecare dată la mărețele sale petreceri.
Se fac mai multe schimbări din moment ce Gatsby intră în scenă iar unele persoane ajung să moară.. chiar sub roțile mașinii sale.
Oare Gatsby este un asasin sau este doar o persoană care-și căuta jumătatea? Eu sincer încă mai am câteva bănuieli. În curând apare recenzia!

duminică, aprilie 13, 2014

Jurnal de lectură (4)

Cartea 1984 de George Orwell este o carte bună, autorul ilustrează niște idei geniale în ea doar că.. are cam puțină acțiune. Câteva idei chiar se pun în practică pe vremea comunismului și de asemenea în Coreea de nord. Este o distopie interesantă scrisă în 1948, imediat după Al Doilea Război Mondial.
Dar.. nu m-am simțit prea bine în timpul ăsta și voiam ceva acțiune așa că.. am abandonat-o (scuze!) însă o voi citi din nou cât de curând.
Însfârșit o carte care are ceva acțiune în ea.. După ce am citit cartea Hoțul de Cărți de Markus Zusak am observat că-mi plac mult poveștile din perioada interbelică și postbelică. Se citește repede și e scrisă într-un limbaj simplist, ca a unui copil. În curând voi posta recenzia pe celălalt blog :)

marți, martie 25, 2014

Jurnal de lectură (3)



Sunt foarte ocupată în această perioadă dar tot am timp de citit. Momentan savurez cartea Flori pentru Algernon de Daniel Keyes. Pare o carte interesantă, captivantă și.. care se citește repede. Nici nu are multe pagini: 250 și ceva.
Ahem.. dacă vă întrebați ce s-a întâmplat cu Război și pace.. ei bine, am abandonat-o. Nu fac des acest lucru, însă m-a făcut să intru în cel mai urât reading slump din toate timpurile, și devenea din ce în ce mai rău numai când mă gândeam că vreau să o citesc.
Singurul lucru care m-a cam dezamăgit (până acum) la Flori pentru Algernon este faptul că e scrisă într-un ritm alert și eu aș fi vrut ca acțiunea să fie prezentată mai pe.. îndelete. Poate asta e fiindcă m-am obișnuit cu romanele de sute de pagini ale lui Stephen King și cu.. Prep.
Când voi ajunge să fiu mai liberă (probabil vineri) voi publica și o recenzie - așa ca să nu treacă luna fără să nu scriu nimic.


Am încercat să fac tot ce scrie aici și am trecut ieri pe la bibliotecă și mi-am luat volumul Plumb de George Bacovia. Îmi place mult cum scrie Bacovia fiindcă are ceva aparte, ceva ce nu am văzut la alți scriitori. De asemenea, majoritatea poeziilor trebuie să le rumegi a.î. să descoperi subînțelesul din spatele cuvintelor, a plumbului, a copacilor, ciorilor, florilor, sicrielor, etc.
Intră în categoria nu mai vreau s-o duc înapoi (la bibliotecă).

marți, martie 18, 2014

Jurnal de lectură (2)


Am trecut la clasice, să zicem. Am început primul volum din Război și Pace cu speranțe mari, deoarece mi s-a spus că e o carte bună, dar cu o acțiune complexă și cam complicată.
E destul de interesantă, dar am intrat eu acum într-un reading slump destul de urât plus că faptul că jumătate dintre replici sunt traduse în partea de jos a paginii (ca și cum ar fi explicații) îmi cam taie avântul. 
Cam atât acum.. am să revin. 

vineri, martie 07, 2014

Jurnal de lectură (1)


Momentan citesc Prep de Curtis Sittenfeld și îmi propun să o termin până luni. Mai am aproximativ 300 de pagini, iar cartea e interesantă deci nu am de ce să intru într-un Reading Slump sau altceva..
M-am gândit că ar fi interesant să încep un jurnal de lectură.. și de ce să nu fie aici? Am încercat de mai multe ori să postez constant și pe blogul ăsta, însă nu mi-a ieșit. Și iată că mi-am găsit motivația: cărțile!

De veghe în lanul de secară.. la feminin! este scurta descriere a acestui roman. Aceste două cărți se aseamănă și de diferențiază într-un mod plăcut.. dar hai să fim sinceri! Ceea ce ne place cel mai mult în cărțile de tipul acesta este personajul principal - și anume că putem să ne identificăm cu acesta! De asemenea, se pune accent pe ceea ce cred personajele, sunt descrise amănunțit reacțiile lor, ceea ce simt și nu în ultimul rând.. stările adolescentine pe care nu le înțelege nimeni (cu excepția adolescenților, desigur).
Ei bine, m-am identificat cu Lee, o tipă timidă, emotivă și care (ca și mine) se îndrăgostește de cine nu trebuie și.. foarte rapid. Îi plac pletoșii și muzica rock, ehe. Chiar face prostia să tundă unul!
Voi continua așadar să-i urmăresc povestea lui Lee în mărețul liceu Ault. xx