Este o poveste despre Holocaust, despre familiile de evrei din Paris care au ajuns prin lagărele din Franța sau chiar la Auschwitz. Sunt două protagoniste, două fire narative și o grămadă de sentimente pe care această carte ți le transmite.
Și motivul pentru care fac asta ACUM este fiindcă această carte chiar merită. În topul meu cu romanele despre perioadele antebelică, interbelică și postbelică Se numea Sarah este pe locul doi. Dacă vă întrebați cum arată "topul", iată-l aici:
1. Hoțul de cărți de Markus Zusak
2. Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
3. Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne
4. Oamenii delfin de Torsten Krol
Îmi plac așa de mult poveștile despre perioada aceea încât îmi doresc să citesc cât mai multe cărți despre asta. Așadar dacă mai știți de vreo carte interesantă despre asta îmi puteți lăsa un comentariu (vă roog).
Luni va apărea recenzia, dragi șoricei de bibliotecă :)
Paște fericiiiiiiitttt alături de cei dragi!
(și cât mai multă ciocolată)
Cartea asta m-a marcat pe viață! Și eu am o mare pasiune pentru astfel de cărți, dar mi-a plăcut mai mult decât Hoțul de cărți.
RăspundețiȘtergereÎți recomand Jurnalul Annei Frank, transmite sentimente asemănătoare!